Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție

Curtea Constituțională a României a respins, ca inadmisibilă, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia, adoptată cu majoritate de voturi, vizează disputa legată de plata unor restanțe salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

În urma verdictului, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict constituțional. Instanța supremă a susținut că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională încălcată și nici nu a demonstrat existența unui blocaj instituțional. Potrivit comunicatului oficial, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților, iar Curtea Constituțională nu poate fi utilizată drept cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Curtea Constituțională a explicat că motivele invocate de Guvern, precum soluționarea cererilor de recuzare, ritmul judecății sau penalitățile stabilite, vizează legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești. Aceste aspecte pot fi valorificate doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională prevăzut de articolul 146 litera e din Constituție. Curtea a mai precizat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile instanțelor.

Disputa a pornit după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară. Această hotărâre a fost contestată, iar procesul privind plata efectivă continuă, următorul termen fiind stabilit pentru data de 8 octombrie 2026. Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat anterior că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în administrarea finanțelor publice, susținând că magistrații nu au competența de a stabili modul de distribuire a banilor din bugetul de stat.