Statele Unite impun sancțiuni Curții Penale Internaționale după acordarea Premiului Nobel pentru Pace

Administrația Statelor Unite a anunțat vineri impunerea unor noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la scurt timp după ce Comitetul Nobel a desemnat-o pe jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay drept laureată a Premiului Nobel pentru Pace. Măsurile vizează limitarea resurselor instituției și interzicerea tranzacțiilor cu aceasta, existând riscul ca activitatea Curții să fie paralizată prin restricționarea accesului la servicii bancare, asigurări și software.

Secretarul de stat Marco Rubio a justificat decizia prin necesitatea de a proteja cetățenii americani de o posibilă urmărire penală din partea instanței internaționale. Acesta a precizat că Trezoreria SUA urmează să emită licențe speciale pentru a proteja anumite interese americane, permițând excepții de la restricțiile impuse. În replică, procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, calificându-le drept o tentativă de a submina statul de drept la nivel internațional, și a dat asigurări că anchetele aflate în derulare vor continua.

Președintele Donald Trump a distribuit pe rețeaua Truth Social un mesaj critic la adresa laureatei. În postare, Navi Pillay este acuzată că ar fi o adversară a Statelor Unite și a Israelului, fiind criticată pentru activitatea sa anterioară în cadrul ONU și pentru anchetele privind presupuse crime comise de Israel. Mesajul redistribuit de președintele american susține că distincția a fost devalorizată prin acordarea ei juristei sud-africane și laudă inițiativele lui Trump, precum Acordurile Abraham.

Navanethem Pillay a activat ca judecătoare în cadrul Camerei de Apel a CPI în perioada 2003-2008. Comitetul Nobel a menționat în motivarea alegerii sale dorința de a transmite un mesaj de susținere pentru judecătorii și instituțiile de drept internațional, în contextul actualelor presiuni politice. Curtea Penală Internațională, înființată în 2002 pentru a judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid, numără 125 de state membre, printre care se află toate țările Uniunii Europene și majoritatea statelor NATO.

Instituția se pregătea de mai mult timp pentru posibilitatea unor sancțiuni, luând măsuri precum înlocuirea programelor Microsoft cu alternative open-source. De asemenea, grefierul Curții, Osvaldo Zavala Giler, a solicitat Uniunii Europene activarea unui mecanism de blocare pentru a proteja statele membre de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane.