Siegfried Mureșan, desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi că îl nominalizează pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele parlamentare. Anunțul a fost preluat de presa internațională, inclusiv de agențiile Reuters, TASS, Xinhua și Anadolu.

Mureșan, în vârstă de 44 de ani, are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista unui guvern și programul de guvernare, înainte de a solicita Parlamentului un vot de încredere. Potrivit Constituției, dacă noul cabinet nu primește sprijinul majorității parlamentarilor, procedura se repetă. După două încercări eșuate, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.

„Nu avem o majoritate clară și, în aceste condiții, am decis să propun pentru funcția de prim-ministru persoana care a obținut astăzi cele mai multe voturi în cadrul consultărilor”, a declarat Nicușor Dan. „Este o persoană cu experiență în Parlamentul European, care a condus negocieri pe teme importante, ceea ce înseamnă că deține cunoștințele necesare în acest domeniu”, a adăugat el, precizând că este convins că România va rămâne pe calea pro-occidentală.

Candidatura lui Mureșan a fost propusă în cadrul consultărilor de PNL, Uniunea Salvați România și UDMR. Președintele a mai făcut anterior două nominalizări: consilierul său Eugen Tomac, care s-a retras înainte de votul parlamentar, și liberalul Adrian Veștea, care nu a obținut voturile necesare.

„Vreau să fiu direct: am observat mai multă preocupare electorală din partea partidelor politice decât pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan după consultări. „Nu avem o majoritate definită”, a recunoscut el.

Mureșan a confirmat că acceptă propunerea. „Accept propunerea făcută de președintele României”, a scris el într-o postare pe Facebook. Președintele declarase anterior că i-a acordat europarlamentarului timp până la ora 17:00 pentru a reflecta asupra propunerii. „Am discutat cu domnul Mureșan, iar acesta a solicitat un timp de reflecție, lucru pe care îl respect. El rămâne prima mea opțiune și aștept ca acesta să confirme sau să refuze înainte de a publica decretul”, a afirmat Nicușor Dan.

Siegfried Mureșan s-a născut pe 20 septembrie 1981. Este economist și om politic, absolvent al Academiei de Științe Economice din București, cu o bursă la Universitatea Humboldt din Berlin. Tatăl său este român, iar mama sa germană, astfel că vorbește limba germană din copilărie. A fost consilier al unui deputat din Germania, apoi a lucrat în cadrul Partidului Popular European din Parlamentul European. Din 2014 este eurodeputat, fiind reales în 2019 și 2024. Din noiembrie 2019 este vicepreședinte al Partidului Popular European și vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European.

Nominalizarea vine pe fondul unei crize politice prelungite. Guvernul condus de Ilie Bolojan s-a prăbușit la începutul lunii mai, după ce social-democrații s-au retras din coaliție și s-au aliat cu opoziția de extremă dreaptă pentru a depune o moțiune de cenzură. Social-democrații l-au propus pe liderul lor, Sorin Grindeanu, drept candidat la funcția de prim-ministru și au exclus susținerea unui cabinet din care nu fac parte. Liberalii, alături de USR și UDMR, au exclus formarea unei noi coaliții cu forțele de stânga.

România a evitat la limită, în luna iulie, o retrogradare a ratingului de credit suveran de la ultima treaptă a categoriei „investment grade”. Agențiile Fitch și Moody’s au afirmat că va fi esențială capacitatea României de a depăși fragmentarea politică și de a aproba un buget pentru 2027 care să reducă cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar. Standard & Poor’s a programat revizuirea ratingurilor României pentru data de 2 octombrie.

Parlamentul român are 465 de deputați și senatori, iar pentru aprobarea guvernului sunt necesare 233 de voturi. Nici PSD, nici PNL și USR nu dețin o majoritate suficientă pentru formarea unui cabinet monocolor. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate abia în 2028, iar România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, deși președintele Dan a declarat că nu mai exclude această opțiune. Analiștii afirmă că alegerile anticipate ar avantaja Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune de extremă dreapta din opoziție care conduce sondajele de opinie.