Războiul lui Ioan-Aurel Pop cu şcola: „neomarxişti”, „globalişti”, module şi lupta pentru cronologie

Pentru Ioan-Aurel Pop, fostul preşedinte al Academiei Române şi una dintre vocile influente ale culturii române contemporane, reforma şcolară din ultimele decenii nu este o simplă succesiune de schimbări de programe, module şi metode de predare. Este o dispută despre felul în care o societate îşi transmite memoria şi despre ce ar trebui să ştie un elev înainte de a fi învăţat să dobândească „competenţe”. Într-un discurs susţinut la deschiderea Congresului Naţional al Istoricilor Români de la Bucureşti, istoricul a atacat direcţia în care a mers educaţia românească şi i-a identificat pe cei pe care îi consideră responsabili: de la „progresişti” şi „neomarxişti” la „globalişti”, „anulatorii culturii” şi, „mai nou, treziţii”.