ICCJ a câștigat definitiv procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv, joi, procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante către magistrați. Suma în discuție este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro. Restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 10 zile pentru a pune în executare decizia. În caz contrar, vor fi plătite penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a declarat într-o conferință de presă că modalitățile de stingere a obligațiilor bugetare sunt multiple. „Poate să fie plata efectivă, poate să fie, spre exemplu, emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență la un anumit moment dat”, a spus Alistar. El a precizat că pentru debitele cu vechime de 5 ani, accesoriile față de debitul principal se ridică la aproape 68% și continuă să crească. Mecanismele sunt prevăzute de Codul fiscal și de Legea 500/2002, iar stabilirea modalității concrete rămâne la aprecierea Executivului.

Instanța supremă acuză Guvernul Bolojan de o conduită „ostentativă” prin neplata drepturilor salariale către judecători. „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia”, a transmis Alistar. ICCJ subliniază că respectarea hotărârilor judecătorești definitive nu depinde de voința politică a Guvernului sau de prioritățile conjuncturale ale puterii executive.

Conform ICCJ, executarea hotărârilor judecătorești nu este o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale, ci o obligație juridică inerentă statului de drept.

Instanța supremă a prezentat și date statistice privind litigiile salariale. Peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au dat statul în judecată pentru recunoașterea unor drepturi salariale, dintre care 6.817 sunt magistrați. Din totalul de 402.926 de persoane în litigiu, 159.119 au câștigat definitiv, 179.874 au câștigat în primă instanță, iar 63.933 sunt în curs de soluționare. Cele mai multe solicitări vin din învățământ – 171.190 de persoane –, urmate de informaticieni, grefieri și alte categorii de personal din justiție – 45.367 – și de cadrele MAI – 30.919.

ICCJ susține că aceste cifre demonstrează că litigiile privind drepturile salariale nu sunt o problemă exclusivă a sistemului judiciar, ci reflectă o disfuncționalitate sistemică a cadrului normativ și a conduitei autorităților publice.

Instanța supremă acuză Guvernul și de o conduită „irațională” din punct de vedere economic. Datoriile salariale către magistrați au fost eșalonate prin așa-numitele ordonanțe trenuleț pe 5 ani, cu tranșe crescătoare spre finalul perioadei. Fiecare an de amânare adaugă peste 21% pe an la datoria inițială, față de o dobândă medie a datoriei publice de 7,4%. ICCJ mai arată că 41,5% din diferențele salariale neplătite la timp se întorc la bugetul de stat sub forma contribuțiilor obligatorii și a impozitului pe salarii.

De asemenea, ICCJ reclamă existența unei „campanii de ură” declanșată de „propaganda afiliată Guvernului”, care instigă populația să considere că plata restanțelor se face în detrimentul ei. Instanța supremă afirmă că obligațiile de plată a salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale sunt obligații legale, iar practica amânării de la un exercițiu bugetar la altul este cea care împovărează bugetul.

Președintele fondator al AUR, Marius Lulea, a declarat joi, în direct la Realitatea Plus, că plata datoriei de aproximativ un miliard de euro către magistrați ar putea pune presiune asupra bugetului de stat. El a criticat amânarea acestor obligații de la un guvern la altul și a avertizat că, în opinia sa, românii ar putea suporta costurile prin inflație.

„Este foarte simplu: prin inflație. Se vor ruga de cei de la BNR să le pună la dispoziție, prin intermediul băncilor comerciale, vor mima o emitere de titluri de stat, ca să poată cumpăra acești bani”, a spus Lulea. Potrivit lui, „fiecare pensionar, fiecare salariat, fiecare antreprenor, prin inflație va trebui să plătească acest dezmăț al clasei politice”.

Întrebat dacă indexarea pensiilor cu 5%, 7% sau 10% este pusă în pericol de plata datoriei către magistrați, Marius Lulea a răspuns că suma de 1 miliard de euro, respectiv circa 5 miliarde de lei, nu reprezintă o cifră care să ridice o problemă majoră în raport cu un PIB de peste 300 de miliarde de euro.

Lulea a subliniat că fiecare guvern a încercat să amâne aceste obligații pentru viitorul guvern și a criticat lipsa de responsabilitate a premierilor. „Legea există, cine a dat legea, chiar dacă ea a fost dată greșit, va trebui să fie respectată”, a afirmat el.

Cât despre indexarea pensiilor, Marius Lulea a spus că aceasta nu este un privilegiu, ci o necesitate pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor. El a arătat că inflația cumulată din 2021 până astăzi depășește 50%, ceea ce înseamnă că prețurile aproape s-au dublat, iar puterea de cumpărare a pensionarilor s-a redus semnificativ. Lulea a criticat faptul că timp de trei ani nu s-a luat nicio măsură și că abia în anul electoral se promit majorări mari.