România riscă să piardă ratingul de credit recomandat investițiilor dacă criza politică se prelungește, avertizează agenția Fitch. Analistul Malgorzata Krzywicka a declarat pentru Bloomberg că eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil sunt esențiale pentru evaluarea de țară. Fitch urmează să reexamineze ratingul României în ianuarie 2027.

România a evitat la limită retrogradarea în urmă cu două luni, dar tentativele de a numi un nou prim-ministru cu majoritate parlamentară stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate. Joi, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Șansele acestuia de a obține votul de încredere într-un parlament fragmentat par reduse, după ce social-democrații au semnalat că este puțin probabil să-l susțină.

„Cu cât criza persistă mai mult în absența unui guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a implementa măsurile de ajustare necesare”, a declarat Krzywicka. La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB-, cea mai scăzută treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. Decizia a venit după ce guvernul a contestat evaluarea inițială a agenției.

Krzywicka a atras atenția că pragul pentru menținerea ratingului devine tot mai greu de atins pe măsură ce criza politică, declanșată în luna mai, odată cu prăbușirea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, se prelungește. Bolojan a rămas la conducere cu atribuții limitate până la desemnarea succesorului său. „Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală de scurtă durată s-a prelungit până târziu în vară”, a spus analistul. „Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o soluție.”

Și alte agenții de rating urmăresc situația. S&P Global urmează să reevalueze ratingul României la începutul lunii viitoare, în timp ce Moody’s Investors Service a confirmat anterior calificativul Baa3, cu perspectivă negativă. Krzywicka a afirmat că România are nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu.

Guvernul a redus deficitul față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, dar elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile pentru atingerea pragului de 3% sunt esențiale pentru a evita o retrogradare. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale este una dintre metodele-cheie pentru reducerea deficitului, având în vedere că marja de manevră în privința cheltuielilor este limitată.

Creșterea economică lentă a României este, de asemenea, un motiv de îngrijorare pentru Fitch, în contextul în care economia se luptă să depășească recesiunea și să tempereze inflația ridicată. Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creșterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală. „O creștere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari”, a punctat aceasta.

Se estimează că economia României se va contracta ușor în 2026, urmând ca redresarea să aibă loc în 2027, însă ritmul de creștere va rămâne mult sub nivelurile de dinaintea pandemiei. Traderii tratează deja obligațiunile românești ca fiind singurele titluri de stat din Uniunea Europeană cu rating de tip junk, ceea ce obligă țara să plătească cele mai ridicate randamente din blocul comunitar.

Krzywicka a descris reacția generală a pieței la criza actuală drept relativ moderată, explicând că aceasta s-a datorat cifrelor favorabile privind deficitul din acest an și fluxului de fonduri europene. Acestea au oferit o plasă de siguranță care a permis țării să continue accesarea piețelor financiare. Costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane a României pe următorii cinci ani este cel mai ridicat în rândul titlurilor emise de peste 60 de state cu rating de tip investment grade monitorizate de agenție.