Curtea de Apel Bucureşti a respins, marţi, ca inadmisibilă, cererea depusă de Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT) privind suspendarea decretului prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureşan drept candidat la funcţia de premier. Instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Regia Autonomă „Monitorul Oficial” şi a respins cererea formulată împotriva acesteia. Totodată, a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de Administraţia Prezidenţială şi a respins cererea de suspendare a Decretului 770/2026. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Procesul a fost deschis pe 22 septembrie de Asociaţia Italienilor din România, condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, care a dat în judecată Administraţia Prezidenţială şi Regia Autonomă Monitorul Oficial. Dezbaterile au avut loc luni, iar pronunţarea deciziei a fost amânată cu o zi de judecătoarea Olimpiea Creţeanu. Asociaţia Italienilor din România a fost reprezentată la proces de fostul parlamentar Andi Grosaru, fiul deputatei Ioana Grosaru.

Fostul judecător Cristi Dănileţ susţine, într-o postare pe Facebook, că decretele prezidenţiale „nu pot fi contestate când sunt acte de putere”. „După prostia cu atacarea în justiţie a numirii unor judecători constituţionali, acum văd că e contestată desemnarea premierului. Reamintesc că studenţii la Drept învaţă încă din anul 1 că decretele prezidenţiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere”, a explicat Dănileţ.

Pe 26 septembrie, 11 organizaţii ale comunităţii italiene din România au anunţat că au luat act, „cu surprindere şi profundă îngrijorare”, de poziţia exprimată de RO.AS.IT faţă de desemnarea lui Siegfried Mureşan. Organizaţiile au precizat că poziţia exprimată de o singură organizaţie nu reprezintă întreaga comunitate italiană din România. RO.AS.IT reprezintă în Parlament cetăţenii români de origine italiană, dar nu reflectă ampla şi diversificata realitate socială şi economică italiană din România.

„Considerăm gravă orice iniţiativă care poate crea impresia că întreaga comunitate italiană din România este asociată cu o anumită poziţie politică. Nu considerăm acceptabil ca numele comunităţii italiene ori relaţiile istorice dintre Italia şi România să fie folosite pentru transmiterea unor mesaje politice neasumate de comunitatea italiană în ansamblul său”, se arată în comunicatul semnat de cele 11 organizaţii.