Auditurile interne arată pierderi de 1,2 miliarde de dolari în achizițiile militare ale Ucrainei

Sistemul ucrainean de achiziții pentru apărare ar fi pierdut aproximativ 1,2 miliarde de dolari numai în 2024 din cauza fraudei, risipei și administrării defectuoase, potrivit unor audituri guvernamentale confidențiale obținute de The New York Times.

Documentele descriu situații în care semnalele de alarmă au fost ignorate, contractele au continuat să fie acordate unor furnizori cu probleme, iar armata nu a primit întotdeauna echipamentele și muniția pentru care statul plătise. Investigația publicată de publicația americană apare într-un moment în care Kievul continuă să depindă de resurse considerabile pentru susținerea războiului împotriva Rusiei.

Potrivit investigației, șapte dintre cei mai importanți zece contractori militari ai Ucrainei au obținut noi contracte, deși existau anchete penale pentru fraudă sau probleme privind executarea unor acorduri anterioare. Auditorii au identificat 18 companii care au semnat noi acorduri după ce nu își respectaseră obligațiile din contracte precedente, iar șase dintre acestea nu reușiseră să ducă la bun sfârșit nici măcar un contract. Alte aproximativ 126 de milioane de dolari ar fi fost pierdute prin ignorarea unor oferte mai ieftine și plata unor prețuri mai mari pentru armament.

Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate este cel al fabricii de stat Pavlohrad Chemical Plant și al directorului acesteia, Leonid Shyman. În 2024, militarii ucraineni au început să constate probleme la muniția de mortier, iar ulterior poliția l-a arestat pe Shyman, acuzat într-un dosar de fraudă evaluat la aproximativ 68 de milioane de dolari. Potrivit documentelor judiciare citate în investigație, compania ar fi furnizat armatei 233.000 de proiectile de mortier inutilizabile, multe având probleme la focoase sau la încărcătura propulsoare.

Investigația prezintă și cazul unei achiziții de rachete de artilerie din 2024, când trei companii au ofertat același tip de rachetă, produsă de aceeași fabrică din Turcia, la prețuri diferite. Producătorul turc a depus oferta cea mai mică, însă contractul a revenit ofertantului cu prețul cel mai ridicat, o subsidiară a grupului ceh Czechoslovak Group, care urma să acționeze ca intermediar. Conform calculelor realizate de The New York Times, decizia ar fi adăugat aproximativ 130 de milioane de dolari la factura Ucrainei, iar auditorii nu au găsit o justificare pentru această alegere.

Disfuncționalitățile sistemului au devenit o vulnerabilitate politică pentru Ucraina, iar fostul ministru al Apărării a încercat să reformeze mecanismul, afirmând după înlăturarea sa că există multă corupție. Investigația precizează că președintele Volodimir Zelenski nu a fost implicat în presupusele fapte și că acesta a declarat că sprijină investigația anticorupție. Auditurile analizate acoperă anii 2024 și 2025 și, fiind clasificate, nu fuseseră până acum supuse examinării publice.