AEP propune reducerea calendarului electoral la 75 de zile pentru alegerile anticipate

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat că organizarea unor alegeri anticipate în termen de trei luni, așa cum prevede Constituția, necesită modificarea legislației electorale și reducerea unor termene, fără a afecta dreptul fundamental la vot. El a anunțat că AEP pregătește un proiect de lege în acest sens.

Țuțuianu a explicat, vineri, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că textul constituțional prevede ca, în cazul dizolvării Parlamentului, scrutinul să fie organizat în cel mult trei luni. Problema este că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construită pentru alegeri care au loc la termen.

„În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului și unii au înțeles că AEP se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie, nu ne putem opune unei dispoziții constituționale”, a afirmat președintele AEP.

El a dat ca exemplu organizarea alegerilor parlamentare din 2024, când hotărârea de Guvern a fost emisă în iulie, a intrat în vigoare în septembrie, iar scrutinul a avut loc în decembrie. Potrivit lui Țuțuianu, atunci a existat timp suficient pentru ca partidele politice și administrația locală să se pregătească.

Președintele AEP a precizat că Legea 208 și legea votului prin corespondență trebuie modificate pentru a reduce unele termene, fără a fi afectat exercițiul dreptului de vot. El a subliniat că modificarea legislației trebuie făcută prin lege organică, adoptată de Parlament, iar Curtea Constituțională a arătat că intervențiile în domeniul electoral sunt posibile doar în mod excepțional.

Un exemplu dat de Țuțuianu privește votul prin corespondență. La alegerile normale, înscrierea pe liste începe din aprilie, dar în situația actuală acest termen a trecut, fiind necesar un nou interval pentru cetățenii din diaspora.

„Am dat tema și vom avea în interiorul AEP un asemenea proiect. Acesta va modifica legea votului prin corespondență, pentru a reduce calendarul de la 90 de zile la 75 de zile, astfel încât să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituție”, a declarat Adrian Țuțuianu.

El a explicat că nu vor fi modificate durata campaniei electorale, care rămâne la 30 de zile, nici termenele pentru depunerea semnăturilor și candidaturilor sau pentru desemnarea președinților birourilor electorale.

În ceea ce privește costurile, Țuțuianu a afirmat că un scrutin parlamentar anticipat ar putea ajunge la 160-170 de milioane de euro. El a precizat că un vot în străinătate costă de trei ori mai mult decât unul din țară.

O altă problemă semnalată este închirierea în timp util a celor 950 de secții de votare din străinătate. Potrivit președintelui AEP, într-o lună sau o lună și jumătate, Ministerul de Externe, împreună cu AEP și Guvernul, ar trebui să identifice sediile, să găsească personalul și să aloce resursele financiare.

„Dacă nu vom face 950 de secții de vot și facem 450 ca în 2014, s-ar putea să avem iarăși o discuție că cineva a dorit să limiteze votul românilor din diaspora. Noi vrem să evităm acest lucru”, a mai transmis Adrian Țuțuianu.

Președintele AEP a vorbit și despre situația politică actuală, declarând că, dacă nominalizarea pentru funcția de premier nu trece de Parlament, președintele României ar putea face o nouă nominalizare sau ar putea decide dizolvarea Parlamentului.

„Și eu sunt de părere că s-ar putea să nu treacă un guvern. Mai departe, mingea este în terenul președintelui, care ar putea să decidă dizolvarea sau să facă o nouă nominalizare”, a afirmat Țuțuianu.

El a adăugat că procedura parlamentară îi lasă președintelui o marjă largă de apreciere, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. „Dar s-ar putea să avem un guvern și să nu avem nicio nevoie de alegeri anticipate, însă problema trebuie reglementată adecvat”, a mai spus acesta.

Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat joi pe Siegfried Mureșan pentru postul de premier. Întrebat dacă va dizolva Parlamentul în cazul în care propunerea sa va fi respinsă, Nicușor Dan a răspuns: „Haideți să ne uităm la prima etapă și după aceea...”.

Conform articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcția de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului. Parlamentul acordă încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi.

Pe hârtie, Siegfried Mureșan pornește cu 186 de voturi: 80 de la PNL, 58 de la USR, 31 de la UDMR și 17 de la minoritățile naționale. Pentru ca Guvernul să treacă, îi lipsesc 47 de voturi.

Articolul 89 din Constituție prevede că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veștea, în 22 iunie. Eugen Tomac, nominalizat și el premier, nu a mai ajuns la votul din Parlament.