Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mică

Pe 8 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului, cunoscută popular drept Sfânta Maria Mică. Dincolo de semnificația religioasă, în tradiția românească există o serie de interdicții și superstiții pe care bătrânii le respectă pentru a nu atrage ghinionul asupra casei și familiei.

Potrivit doxologia.ro, Maica Domnului este considerată „nor prealuminat” care ocrotește pe toți cei care se roagă ei. De aceea, în această zi, credincioșii sunt îndemnați să meargă la biserică, să se roage și să facă milostenie. În multe zone ale țării, oamenii duc la biserică fructe din noua recoltă pentru a fi împărțite celor nevoiași sau pentru pomenirea celor adormiți.

Femeile care își doresc copii sau cele însărcinate sunt sfătuite să spună o rugăciune, întrucât Maica Domnului este cinstită ca ocrotitoare a mamelor. Una dintre cele mai răspândite credințe spune că nu este bine să faci treburi gospodărești în această zi, conform observatornews.ro. Bărbații evitau munca prin gospodărie, iar femeile nu coseau și nu spălau rufe.

Curățenia generală era amânată, munca fiind asociată cu posibilitatea apariției unor necazuri. O superstiție mai puțin cunoscută este legată de focul din casă, despre care se spune că ar putea aduce boală. Totuși, este bine să se aprindă o candelă la icoana Maicii Domnului.

Etnologul Tudor Pamfile notează în volumul „Sărbătorile la români”, citat de Adevărul, că după 8 septembrie plantele medicinale nu mai au puteri tămăduitoare. Ziua este considerată un moment-limită pentru recoltarea acestora, iar vremea începe să devină capricioasă.

Tradiția populară recomandă evitarea certurilor, păstrarea liniștii în familie și manifestarea bunătății. Se spune că cei care respectă sărbătoarea pot avea parte de protecție și binecuvântare. Alte superstiții spun că nu este bine să îți tunzi părul sau să îți tai unghiile, gesturi care ar putea atrage nefericire.

În satul românesc, 8 septembrie anunța schimbarea anotimpului. Se spunea că rândunelele zboară spre zonele calde, iar frigul își face simțită prezența, de unde și vorba: „O trecut Santamarie, leapădă și pălărie!”, potrivit crestinortodox.ro. Oamenii urmăreau vremea din această zi pentru a afla cum va fi toamna: o zi însorită anunța o toamnă blândă, iar ploaia era asociată cu una rece și umedă.

Aceste credințe fac parte din patrimoniul folcloric românesc și nu trebuie confundate cu reguli religioase obligatorii. Pentru Biserică, importantă este cinstirea praznicului, rugăciunea și participarea la slujbă, nu teama că încălcarea unei superstiții ar aduce automat ghinion.