De ce deschidem frigiderul deși nu ne este foame

Ți se întâmplă să deschizi frigiderul, să te uiți câteva secunde înăuntru și să-l închizi fără să iei nimic? Uneori, repetăm gestul la scurt timp, deși nu ne este foame și știm foarte bine ce alimente se află acolo. Explicația poate avea mai multă legătură cu modul în care creierul caută recompense și stimulare decât cu nevoia organismului de hrană.

Drumul până la frigider nu este întotdeauna provocat de foame, ci poate deveni un gest aproape automat, pe care îl facem atunci când ne plictisim, vrem o pauză sau tocmai am terminat o activitate. Una dintre explicații ține de diferența dintre foamea fiziologică și cea hedonică. Prima apare atunci când organismul are nevoie de energie, în timp ce a doua este legată de dorința de a experimenta plăcerea oferită de mâncare.

Astfel, chiar dacă organismul nu ne transmite că are nevoie de hrană, posibilitatea de a găsi ceva gustos poate fi suficientă pentru a ne trimite spre bucătărie, explică The Economic Times. Creierul nostru este atras de recompense, iar frigiderul reprezintă un loc în care știm că am putea găsi una. Nu contează că știm deja ce se află în interior, deoarece posibilitatea de a descoperi ceva care să ne facă poftă poate contribui la repetarea gestului.

Comportamentul poate fi comparat cu verificarea telefonului, pentru că, la fel ca atunci când nu auzim o notificare, ne uităm la ecran pentru a vedea dacă a apărut ceva nou. În cazul frigiderului, recompensa nu este un mesaj, ci un aliment care ne face plăcere. Repetarea gestului poate transforma comportamentul într-un obicei, iar dacă succesiunea de a te ridica de la birou și a deschide frigiderul se repetă suficient, putem ajunge să facem acest lucru aproape automat.

Plictiseala poate juca un rol important, pentru că atunci când nu avem ceva care să ne capteze atenția, tindem să căutăm stimulare, iar mâncarea reprezintă o sursă ușor accesibilă de plăcere. În alte situații, mersul la frigider poate deveni o metodă de a întrerupe ceea ce facem, oferindu-ne o pauză de la o sarcină plictisitoare sau dificilă. De aceea, specialiștii recomandă să identificăm ce a declanșat impulsul înainte de a lua automat ceva de mâncare.

Un indiciu poate fi chiar ceea ce se întâmplă după ce ne ocupăm cu altceva: dacă dorința de a mânca dispare rapid, este posibil ca impulsul să fi fost provocat de plictiseală sau de rutină, nu de foame. Așadar, atunci când verificăm pentru a treia oară frigiderul fără să ne fie foame, creierul nu caută neapărat hrană, ci poate căuta o mică recompensă, stimulare sau pur și simplu o pauză.