Standard & Poor’s menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat vineri seară ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Perspectiva rămâne negativă, reflectând presiunile persistente asupra deficitului bugetar și incertitudinile legate de implementarea reformelor fiscal-bugetare pe termen mediu.

Decizia S&P aliniază agenția la poziția celorlalte două mari firme de rating globale. Fitch Ratings a reconfirmat calificativul României la „BBB-” la finalul lunii iulie, iar Moody’s a menținut nivelul echivalent „Baa3” în luna august. Prin această hotărâre, România evită trecerea în categoria speculativă, menținându-și accesul la piețele internaționale de capital la costuri sustenabile.

Printre argumentele care au cântărit în menținerea calificativului se numără apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene de dezvoltare și nivelul încă moderat al datoriei publice în raport cu alte țări din regiune, chiar dacă traiectoria acesteia rămâne ascendentă. Păstrarea perspectivei negative reprezintă însă un avertisment ferm. S&P subliniază că riscurile legate de derapajele bugetare și necesarul ridicat de finanțare ar putea duce la o retrogradare viitoare dacă măsurile de consolidare fiscală propuse de autorități nu vor fi implementate riguros după alegeri.

Agenția avertizează că ar putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, ca urmare a prăbușirii coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028. „Vedem riscuri ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politică credibile nu doar să pericliteze consolidarea bugetară, ci să sporească și riscuri mai mari, cum ar fi deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și amplificarea presiunilor asupra balanței de plăți”, arată comunicatul citat. S&P mai precizează că o retrogradare ar putea fi luată în considerare și dacă presiunile externe se intensifică, de exemplu dacă perturbările din piața energiei deraiază așteptările privind inflația pe termen mediu, slăbind creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.

În paralel, agenția ar putea revizui perspectiva la una stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României se reduc, oprind erodarea bilanțului guvernamental și a celui extern. Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici pe termen mediu credibil, posibil ancorat într-un consens politic larg, alături de o redresare a creșterii economice.