Înalta Curte așteaptă decizia definitivă în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi soluția definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza cauzei este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea unei soluții, potrivit Agerpres. Curtea de Apel București a stabilit că executarea deciziei trebuie făcută în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ.

Executivul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, cerând suspendarea procesului până la o decizie a CJUE. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. „De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Bolojan.

El a adăugat că, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele erau destinate achitării drepturilor salariale restante.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la unele decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.